Afrodita

Frumoasa, zburdalnica si rasfatata Afrodita este zeita ce sadeste dragostea in inimile, deopotriva ale muritorilor si ale zeilor. Ea este intruchiparea frumusetii divine si a tineretii nepieritoare. Insotitoarele ei, Horele si Charitele, zeite al frumusetii si ale gratiei, o slujesc cu credinta.

Afrodita, fica lui Uranus, s-a nascut in spuma alba a marii, dar un vant usor si mangaietor o aduse pe aceasta pe insula Cipru. De acolo, zeita dragostei, insotita de Eros (mesagerul dragostei) si Himeros (zeul dragostei patimase) o insotira pe zeita pana sus, pe culmile Olimpului.

Pallas-Atena

Zeita Pallas Athena fu nascuta de insusi Zeus. Stapanul tunetelor stia ca zeita mintii, Metis, avea sa aiba doi copii: o fiica pe nume Athena si un fecior, cu o minte si o putere neobisnuita. Moirele, zeitele destinului, ii dezvaluira lui Zeus taina ca fiul zeitei Metis il va rasturna de pe tron si ii va lua puterea asupra lumii. Marele Zeus, ingrozit, se duse la Metis, o adormi cu vorbe dulci si apoi o inghitii inainte de a fi nascut. Dupa catva timp, Zeus simtii o strasnica durere de cap. Atunci chema la el pe fiul sau Hefaistos si-i poruncii sa-i crape capul, ca sa-l scape de dureri. Cu o puternica lovitura de ciocan, Hefaistos ii despica lui Zeus teasta, fara sa-i pricinuiasca nici un rau, si astfel veni pe lume, iesind din capul stapanului tunetelor, falnica razboinica, zeita Pallas – Athena. Inarmata din crestet pana in talpi, purtand un coif stralucitor, lance si scut, ea se ivi printre zeii din Olimp, inmarmuriti de uimire.

Zeita Athena este ocrotitoarea eroilor Greciei, aparatoarea oraselor, cetatilor si zidurilor lor, daruieste oamenilor intelepciune si stiinta si ii invata arta mestesugurilor.

Apollo

Apollon, cel cu pletele de aur este zeul zilei, al luminii si al artelor, protector al poeziei si al muzicii, conducatorul corului muzelor, personificare a Soarelui. El este stapanul oracolelor si ocrotitorul oraselor.

Apollon este fiul lui Zeus si a muritoarei Leto, si frate geaman cu Artemis, tanara zeita a vanatorii.

Prigonita de Hera si urmarita de creatura nemiloasa Python, Leto se refugiaza pe insula Delos unde da nastere celor doi zei: Apollon si Artemis. Insula Delos, inital o stanca stearpa, este invaluita, la nasterea lui Apollon, de un potop de raze stralucitoare. Totul incepu sa se umple de verdeata si de lumina. Crescand Apollon devine arcas de temut, iar in urma luptei cu monstul Pytnon il rapune pe acesta. El ingroapa lesul lui Python in locul unde se afla orasul Delphi si pune acolo temelia unui altar si a unui oracol, spre a profetii oamenilor vrerile lui Zeus, tatal sau.

Apollon este si stapanul artelor si conducatorul corului muzelor, purtand o cununa de lauri, el, este in de aproape urmat de cele noua muze: Caliope – muza poeziei, Melpomena – muza tragediei, Eutherpe – muza muzicii, Erato – muza elegiei, Thalia – muza comediei, Therpsihore – muza dansului, Clio – muza istorie, Urania – muza astronomiei si Polimnia – muza imnurilor.

Fiul sau, Asclepios este zeul medicilor si al artei medicale. Asclepios nu numai ca poate vindeca toate ranile, dar poate sa si readuca oamenii din morti inapoi la viata.

Artemis

Aceasta zeita, nespus de frumoasa si vesnic tanara, s-a nascut pe insula Delos, o data cu fratele ei, Apollon. Dragostea cea mai curata si prietenia cea mai stransa ii leaga pe frate si pe sora.

Artemis daruieste viata tuturor fiintelor. Ea se ingrijeste de tot ce traieste pe pamant, de tot ce creste in codrii si pe ogoare. Artemis este cea care cheama la viata iarba, florile si copacii, ea binecuvanteaza, nasterea, nunta si casnicia.

Artemis, cu arcul si tolba de sageti in spate, cu sulita de vanatoarea in mana, merge la vanatoare insotita de o ceata de nimfe galagioase. Ea fuge vanand prin paduri, iar atunci cand intr-un final oboseste, merge in Delfi, la fratele ei drag, Apollon, unde se odihneste.

Dionysos

Dionysos este fiul lui Zeus si al ficei lui Cadmos, regele Tebei, Semela. Intr-o zi Zeus ii fagadui printesei Tebei ca ii va indeplinii orice dorinta, iar aceasta, pacalita de Hera ii ceru zeului tunetelor sa se arate in toata maretia lui de rege al Olimpului. Zeus ii indeplinii dorinta, dar afisand toata grandoarea lui el scapa un fulger ce dezlantui un incendiu nimicitor in palatul lui Cadmos. Semela cazu ingrozita la pamant, prada focului. In pragul mortii, ea il naste pe Dionysos, un prunc slab si neputincios ce este salvat in ultimul moment din flacari. Fiind prea mic si prea plapand ca sa traiasca, Zeus si-l cusu in propria coapsa. Capatand puteri, Dionysus se naste pentru a doua oara din coapsa tatalui sau.

Dionysos este zeul vinului, zeul care daruieste oamenilor bucurie si putere, iar pamantului rod.

Hera

Marea zeita Hera, sotia lui Zeus, este ocrotitoarea casniciilor si pazeste sfintenia si trainicia lor. Ea trimite sotilor multi urmasi si da binecuvantare mamei la nasterea pruncilor.

Cand Cronos, invins de Zeus, o scoase din pantece impreuna cu fratii si surorile ei, Hera fu luata de mama ei, Rheea si dusa la capatul pamantului, unde Thetis –  sotia lui Okeanos – o crescu. Dar atunci cand crescu Zeus o vazu, o indragi pe loc si o rapi. Zeii le facura ei si lui Zeus o nunta minunata.

            Hera este puternica, inteleapta si fara seaman printre celelalte zeite. Plina de Maretie, imbracata intr-un vasmant lung si bogat ea coboara de pe culmile Olimpului intr-un car de argint tras de doi cai nemuritori. Pe pamant, pretutindeni pe unde trece Hera, se revarsa mireasma minunata si toate vietatile se apleaca in fata marii regine a Olimpului. 

Domnia intunecatului Hades.

In adancul pamantului domneste intunecatul frate al lui Zeus, pe nume Hades. Imparatia lui e plina de bezna si de groaza. Acolo nu patrund niciodata razele invioratoare ale soarelui stralucitor. Prapastii fara fund duc de pe fata pamantului in imparatia de tristete a lui Hades, strabatuta de rauri negre. Acolo curge raul sacru, Stixul, care ingheata totul si pe a carui apa se leaga in juraminte zeii insisi.

Pe campiile cufundate in bezna ale imparatiei lui Hades, acoperite cu lalele salbatice, plutesc, usoare, umbrele imateriale ale mortilor. Vaierul mortilor susura molocom, abia de-l prinde urechea, asemenea fosnetului frunzelor vestede fugarite de vantul toamnei. Nimeni nu se mai intoarce din aceasta imparatie a jalei.

Un caine cu trei capete, Cerber, pe al carui grumaz misuna serpi, pazeste iesirea. Batranul ursuz Charon, luntrasul sufletelor celor morti, ii duce pe acestia in schimbul a doua monede de aur peste raul Stix.

Hades, fratele lui Zeus, sta pe tronul sau de aur, impreuna cu sotia sa, Persefona, si este slujit de neinduratoarele zeite ale razbunarii, Eriniile.

Langa tronul lui Hades stau judecatorii imparatiei mortilor si zeul mortii, Thanatos, cu sabia in mana, infasurat intr-o mantie neagra si cu aripi uriase, tot negre. Intunecatele Kere zboara, cutreierand neobosite campul de lupta si bucurandu-se mult cand ii vad cazand, unul dupa altul, pe eroii rapusi; cu buzele lor ca para focului ating ranile si sorb cu nesat sangele fierbinte al celor doborati, smulgandu-le sufletul din trup. Tanarul si frumosul zeu al somnului, Hypnos, zboara deasupra pamantului, tinand in mana maciulii de mac si turnand din corn licoare datatoare de somn deasupra muritorilor.

Poseidon si zeitatile marii.

Adanc de tot, in volbura marilor, se afla palatul minunat al lui Poseidon, fratele lui Zeus. Poseidon este carmuitorul marilor, ale caror valuri dau ascultare celei mai usoare miscari a mainii sale, in care tine tridentul. Impreuna cu Poseidon, locuieste frumoasa lui sotie, Amfitrite, pe care zeul marii a rapit-o de la tatal ei.

O ceata de zeitati ale marii il inconjoara pe Poseidon si ii dau ascultare. Printre ei se afla si fiul sau, pe nume Triton, care, atunci cand suna tunator din goarna lui de cochilie, starneste furtuni groaznice.

Nereus, batranul profet al marilor pastreaza toate tainele viitorului. El are cincizeci de fiice, pe tinerele Nereide, ce ocrotesc pe cel care calatoreste pe mare.

Poseidon, stapanul marilor, cand goneste pe ape cu carul lui tras de cai minunati, valurile vesnic zbuciumate se dau in laturi, facandu-i loc sa treaca. El zboara ca vantul pe intinsul fara de margini al marii, in juru-i zburda delfinii, iar pestii rasar din adancuri inghesuindu-se in preajma carului sau.

Marile toate si intreg pamantul sunt inconjurate de zeul titan Okeanos.

Zeus.Nasterea lui Zeus.

Cronos, titanul ce ii luase prin inselaciune lui Uranus fraiele lumii, se temea ca puterea lui nu avea sa dureze de-a pururi si ca la randul lor, fii si ficele sale se vor razvrati impotriva-i. Atunci porunci sotiei sale, Rhea, ca atunci cand i se vor naste copiii sa ii dea lui sa ii inghita fara mila unul cate unul. Astfel Cronos isi inghiti cinci dintre copii: Hestia, Demeter, Hera, Hades si Poseidon.

Insa Rhea nu dorea sa piarda si ultimul sau copil si, urmand sfaturile parintilor sai – Uranus si Gheea – ea pleca departe, pe insula Creta, unde, intr-o pestera adanca, dadu nastere lui Zeus. In locul micutului zeu, Gheea ii dadu lui Cronos sa inghita un bolovan infasurat in scutece.

Intre timp, Zeus crestea in Creta. Nimfele il crescusera cu dragoste, hranindu-l cu laptele caprei sacre Amaltheia. Albinele ii aduceau micului Zeus miere, iar la intrare tineri semizei izbeau cu sabiile in scuturi ori de cate ori micul Zeus plangea, pentru ca plansul sau sa nu fie auzit de Cronos si astfel sa impartaseasca si el soarta fratilor si surorilor lui.

Zeus cel chipes si puternic crescu mare si voinic. El se razvrati impotriva tatalui sau si-l sili sa readuca la lumina pe copii inghititi. Impreuna cu acestia pornira lupta impotriva lui Cronos si a titanilor pentru stapanirea lumii.

Lupta fu crancena. Copiii lui Cronos ocupara culmile inaltului Olimp. De partea lor trecura si cativa titani. Vrajmasii lor – titanii – erau puternici si de temut, dar lui Zeus ii venira in ajutor ciclopii ce-i faurira acestuia fulgerele si tunetele, pe care mai apoi Zeus le arunca asupra titanilor. Lupta intrase in cel de-al zecelea an, dar biruinta nu se ivea de nici o parte. In cele din urma Zeus elibera din adancurile Pamantului pe uriasii cu cincizeci de capete si o suta de brate si ii chema in ajutor. Infricosatori si uriasi acestia rupeau muntii si ii azvarleau inspre titani. Gemea intreg pamantul, vazduhul vuia, totul se cutremura.

In cele din urma, puternicii titani dadura inapoi. Puterile ii parasira si fura infranti. Olimpienii ii azvarlira si-i ferecara in intunecatul Tartar, sa zaca acolo in bezna veacurilor.

La inceut domnea haosul....

     La inceput domnea haosul cel vesnic ,fara de sfarsit  si cufundat in bezna .El a fost izvorul de viata al lumii.

     Din Haos s-a zamislit si zeita Geea,adica Pamantul.Iar in adancurile fara sfarsit ale Pamantului ,la fel de departe de noi cum e cerul cel necuprins si plin de lumina, s-a nascut intunecatul Tartar-bezna ingrozitoare si noapte vesnica.

      Din Haos, izvor al vietii a luat nastere si acea putere fara margini, Dragostea ce insufleteste totul, numita Eros.Si astfel lumea incepu sa ia fiinta .Haosul nemarginit zamisli intunericul cel vesnic , pe nume Erebos, si Noaptea neagra, numita Nyx.iar din noapte si din intuneric s-au nascut Lumina vesnica , numita Ether , si Ziua cea Luminoasa si plina de bucurii, Hemera.

    Pamantul puternic si imbelsugat dadu nastere Cerului albastru de necuprins, Uranos , si acesta se intinse deasupra Pamantului.
    Uranos invalui lumea intreaga.El isi lua de sotie pe Geea dadatoare de roade.Uranos si Geea avura sase fii si tot atatea fiice, toti titani de temut si puternici .
    Afara de titanii  acestia, Pamantul zamisli trei uriasi -ciclopi cu cate un singuri ochi  in frunte si alti trei uriasi cu cate cincizeci de capete si mari cat muntii-Hecatonheirii, numiti astfel fiindca aveau cate o suta de brate fiecare.Uranos s-a maniat pe fii sai si i-a inchis in bezna in strafundurile Pamantului, adica in pantecele Geei,oprindu-i sa mai vada lumina zilei .Atunci ii chema pe copii ei,titanii, si-i indemna sa se razrateasca impotriva tatalui lor ; dar ei se temeau sa ridice mana asupra lui .Numai cel mai mic dintre ei, vicleanul Cronos  se razvrati  si printr-un siretlic il rasturna de pe tron pe tatal sau si ii lua puterea .